Un moment de referinţă în evoluţia istorică a paşaportului românesc îl constituie data de 19 martie, iar anul acesta se celebrează, pe de o parte, 112 ani de istorie a paşaportului românesc de la promulgarea de către Regele Carol I a primei Legi moderne, denumită legea asupra paşapoartelor, dar şi 16 ani de biometrie de la punerea în circulaţie a primului paşaport electronic românesc.
Cultura şi civilizaţia universală sunt intrinsec legate de conceptul de „liberă circulaţie”. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au traversat pământul în lung şi în lat, mânaţi de nevoia de cunoaştere şi necesitatea schimburilor comerciale. Strămutându-se dintr-un loc în altul, indiferent de categoria socială din care făceau parte, ei au avut permanent nevoie de documente de identificare, pentru a li se permite accesul în teritorille unde călătoreau. În acest fel, comunităţile se protejau de persoanele care le-ar fi putut crea probleme.
De-a lungul vremii, documentele de trecere a frontierei au primit în Europa diverse denumiri: scrisori adeveritoare, cărţi de pribegie, salvconducte, foi de circulaţie, foi de călătorie, pasuri, pasuşuri sau paşapoarte. Termenul de paşaport (passeport – fr.. inv.) începe să fie folosit în Evul Mediu pentru documentul necesar permiterii accesului prin porţile sau porturile oraşelor medievale fortificate.
Eliberate de Ministerul de Interne şi de prefecţii de judeţe, paşapoartele erau emise în numele regelui şi aveau formatul unei cărţi mici portative, de dimensiunile 9 cm pe 13 cm, find compuse din 20 de pagini numerotate.
Termenul de paşaport – prin care se desemna documentul general de călătorie în baza căruia călătorii români puteau circula peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic – apare prima dată reglementat în Regulamentele Organice, intrate în vigoare în 1830 în Moldova şi în 1831 în Ţara Românească.
În decursul anilor, au fost introduse mai multe tipuri de paşapoarte: diplomatice (în 1920), colective şi de serviciu (în 1941).
Activitatea de eliberare a paşapoartelor a revenit în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne, în anul 1948. Regimul sever al călătoriilor în străinătate a fost menţinut până în decembrie 1989. Prin Decretul-Lege nr. 10/ianuarie 1990 s-au liberalizat călătoriile cetăţenilor români în strainătate şi s-au desfiinţat vizele.
Începând cu 01 ianuarie 2005, la nivel naţional, activitatea de paşapoarte a trecut în subordinea Instituţiei Prefectului.
În conformitate cu Regulamentul (C.E.) nr. 2252/2004 al Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi documente de călătorie emise de statele membre, România, ca stat membru, a introdus paşapoartele electronice. În evoluţia formei şi conţinutului său, odată cu inserarea unor elemente de identificare biometrică, se realizează o corelaţie fiabilă între deţinătorul legal al documentului şi documentul respectiv.
Cetăţenii români au câştigat o mai mare libertate de circulaţie începând cu data de 01 ianuarie 2007, de când cartea de identitate valabilă poate constitui document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.
Din februarie 2010, se pot depune documente, respectiv obţine paşapoarte simple electronice sau temporare şi la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în strainătate.
În societatea actuală, dominată de tehnologie, în care comunicarea digitală a devenit o nouă normă, paşaportul electronic românesc este deja un document cu experienţă, ajuns la a 3-a generaţie, find în prezent mai puternic, mai sigur, mai rapid. În prezent paşaportul românesc se menţine în topul celor mai puternice paşapoarte din lume, situându-se pe poziţia 17 din cele 199 paşapoarte indexate şi conferă cetăţenilor posibilitatea de a circula fără viză în 176 de state din cele 227 de destinaţii.
Potrivit noilor modificări legislative aduse Legii nr. 248/2005, începând cu data de 20 iulie 2018 se emit paşapoarte simple electronice de tip nou, îmbunătăţite ca aspect şi elemente de siguranţă, cu valabilitate de 10 ani pentru personele cu vârsta de peste 18 ani, 5 ani pentru minorii cu vârste cuprinse între 12-18 ani şi 3 ani pentru minorii cu vârsta de până la 12 ani.
De la începutul anului 2024 şi până în prezent, Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte din cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Caraş-Severin a soluţionat 2672 de cereri pentru eliberarea paşapoartelor, din care 2525 pentru eliberarea paşaportului electronic şi 147 pentru eliberarea paşaportului temporar.
Totodată, la ghişeul serviciului au fost eliberate un număr de 980 de paşapoarte, din care 145 paşapoarte temporare şi 835 paşapoarte electronice.
Au fost livrate prin curier, la domiciliile titularilor, un număr de 441 paşapoarte simple electronice.
În ceea ce priveşte restricţiile la libera circulaţie implementate în aceeaşi perioadă, le-a fost limitat dreptul la libera circulaţie în strainătate unui număr de 36 persoane, ca urmare a hotărârilor definitive comunicate de către instanţele de judecată.
Activitatea de preluare a cererilor pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice, respectiv a paşapoartelor simple temporare, se realizează atât în baza programărilor online efectuate pe siteu-ul: www.epasapoarte.ro, cât şi în baza programărilor directe, efectuate la ghişeul serviciului.